Cartoful

Consumul de cartofi poate aduce multe beneficii corpului uman, insa, din cuza faptului ca cei mai populari sunt cartofii prajiti, plini de grasime, beneficiile nu mai apar. Mai mult, pana si cartofii copti sunt imbogatiti cu unt, branza sau bucati de sunca.

Ca urmare, de multe ori, consumul de cartofi astfel gatit contribuies serios la aparitia afectiunilor cardiace sau chiar a atacurilor de cord. Totusi, consumul cartofilor copti, simpli, fara grasimi, constituie o  sursa de fibre care ofera protectie impotriva bolilor de inima si mai mult decat atat, contin putine calorii. Cartofii sunt o bogata sursa de vitamina C, B6, potasiu si magneziu, sustin specialistii.

Originea cartofului:

Platoul de unde isi are originea cartoful este cunoscuta de noi astazi ca Titicaca si se intinde pe teritoriul statelor  Bolivia si Peru. Cartofii erau baza alimentatiei incasilor si indienilor Aymara. Acestia din urma au dezvoltat mai mult de 100 de varietati de cartofi pe care ii cultivau la inaltimi mai mari de 3000 de metri.

In ruinele antice din Peru si Chile, arheologii au gasit ramasite de cartofi datate din sec. al V-lea i. Hr. Incasii ii cultivau, se hraneau cu ei si chiar ii adorau. Adeseori, cosuri pline cu cartofi erau ingropate ca rezrva pentru anii de foamete sau cartofii erau uscati si formau proviziile pentru razboi sau expeditii.

Cartofii vechilor incasi aveau coaja de culoare rosu inchis si miezul galben. Ei ii nmeau ” papas”, denumire sub care sunt cunoscuti si astazi in Peru. O rugaciune incasa spune: ” O, Creatorule! Tu care ai dat viata tuturor lucrurilor si ai facut ca oamenii sa traiasca si sa se inmulteasca, inmulteste si fructele pamantului, cartofii si alta hrana pe care ai creat-o, ca sa nu mai suferim de foame si mizerie.”

Reputatia cartofului:

Studii recente au aratat ca reputatia cartofilor de a fi bogati in carbohidranti si necesitatea de ai elimina din alimentatia celor care vor sa slabeasca sunt false. O descoperire surprinzatoare a cercetatorilor arata ca broccoli este mai putin folositor corpului uman decat caroful. Mai mult, cel din urma este mai bogat in fenoli decat spanacul sau varza.

Cartoful este recomandat de medicina moderna, pentru ca e sanatos, hranitor, energetic, permis tuturor celor predispusi la ingrasare. Inlesneste functiile intestinale, combate ulcerul si este cicatrizant. Daca nu e preparat cu grasime, cartoful nu ingrasa. Este chiar recomandat obezilor, hepaticilor. Administrate diabeticilor zilnic cate 1  – 1,5 kg  de cartofi, s-a constatat atenuarea simptomelor morbide ( glicozurile, poliurie, polidipsie). Chiar daca este voluminos, cartoful are 80% apa, un pic mai mult decat laptele. Un cartof de dimensiuni medii cantareste in jur de  150 g si furnizeaza organismului doar 100-110 kilocalorii, cat un pahar de suc de portocale; potasiu are insa, din plin: de trei ori mai mult decat o portocala si chiar decat o banana.

Alimentul de baza in intreaga lume:

Cartoful a ajuns in Europa prin secolul al XVI-lea si de atunci nu ne-a mai lipsit de la masa. Daca este fiarta la abur sau inabusita, aceasta leguma aparent banala, ajuta la detoxifierea organismului datorita continutului sau bogat in potasiu. Slab hipnotic si calmant, cartoful este foarte bun pentru persoanele nervoase cu crampe, insomnii si tuse pe baza nervoasa. Este recomandat si diabeticilor,  copt in cenusa, in asa fel incat sa nu i se piarda nici savoarea si nici calitatile nutritive. Cartoful reduce glicozuria, determina o ameliorare a starii generale si favorizeaza procesel de cicatrizare. Cartoful contine provitamina A, vitamina K, sulf si fier. El constituie una din principalele surse de vitamina C a francezilor care consuma in jur de 120 de kg de cartofi pe an de persoana. Dr. Leon Binet a demonstrat ca aceasta leguma contine o substanta azotata, tulberina, care favorizeaza cresterea copiilor ( mai ales cartofii noi).

Sucul de cartofi cruzi:

Sucul de cartofi nu are egal in tratarea aciditatii gastrice si a ulcerelor. Calmeaza si cicatrizeaza mucoasele digestive. Este antispastic, diuretic, emolient. Sucul din cartofi cruzi este indicat pentru tratarea artritei, hepatitei, litiazei biliare, constipatie, hemoroizilor, scorbutului. Sucurile din soiurile rozalii contin hidrati de carbon, proteine, lipide, saruri minerale, vitamine ( B1, B6, C, K). Amidonul este antiinflamator in bolile gastro-intestinale si in intoxicatiile cu substante toxice.

Pentru tratament, amestecati in pahar  2 degete de suc de cartofi si completati cu apa calduta sau supa. Se bea dimineata pe stomacul gol. Ca toate sucurile si acesta se altereaza repede si trebuie consumat imediat.

Medicamentul pielii:

Cartoful este eficient in arsuri, degeraturi, crapaturi ale pielii, ulceratii, edeme, etc.  Pentru arsuri solare se pun rondele subtiri de cartofi pe piele si se lasa sa actioneze cateva minute. Pecinginea trece cu cartof crud, dat prin mixer. Pasta se pune pe piele, se lasa sa actioneze 10 minute si apoi se clateste. Pe negi se pune cartof crud, ras, o data dimineata si o data dupa-amiaza. Faina de cartofi este un bun calmant in caz de arsuri, eizipel, ulcer varicos, eruptii cutanate si crapaturi ale pielii. Se fixeaza cu un bandaj pe zona cu probleme si se lasa 1-2 ore sa actioneze. Transpiratia abundenta a picioarelor se trateaza cufaina de cartofi pudrata pe piele, dupa spalarea  picioarelor.

Frunzele de cartof alunga tusea si migrenele:

Chiar si frunzele cartofului au intrebuintare terapeutica: 15 grame de frunze proaspete se fierb 5 minute in  750 ml apa. Se strecoara. Ceaiul astfel obtinut se indulceste cu miere. Se bea intre mese pentru calmarea tusei. Pentru migrene, se pot aplica pe frunte si pe tample, felii de cartof crud ( sau frunze proaspete de visin, menta, cimbrisor sau podbal). In cazul durerilor de cap persistente se va bea suc cald de cartofi ( un sfert de pahar, de 3 ori pe zi, inainte de masa).

Cartoful si frumusetea:


Pentru ten gras: aplicati, o data pe saptamana, o masca din cartof ras, amestecat cu zeama din lamaie si lasati sa actioneze 10  minute, dupa care, clatiti cu ceai de galbenele sau apa minerala.

Pentru ten uscat sau mixt: se face o masca din cartofi fieti si pasati, amestecati cu galbenus crud si lapte fiert. Amestecul trebuie sa capete consistenta unei smantani si trebuie lasat sa actioneze 10 minute, dupa care se clateste cu ceai de galbenele.

Leacuri din batrani:

Cand se formeaza noduli din cauza injectiilor, aplicati felii reci de cartofi cruzi. In cazul durerilor de gat, se pun cartofi cruzi rasi  si dati prin alcool incalzit; amestecul se aseaza intr-o tesatura de bumbac si se aplica pe zona gatului; trebuie pastrata caldura.

Pentru cei care sufera de inima e bun cartoful copt.

Pentru a scapa de ulcer, mancati zilnic 2-3 felii de cartofi cruzi sau beti cate 100 ml de suc de cartofi cruzi ( simplu sau amestecat cu miere de albine, sau suc de morcovi) cu o jumatate de ora inainte de fiecare masa.

In sciatica si dureri reumatice: 100 g de cartofi se fierb intr-o jumatate de litru de apa. Pasta se  intinde pe o carpa si se aplica pe locul dureros.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s