Biblia

Se spune ca orice om ar trebui sa citeasca Biblia, fie ca este credincios ori ateu. Iata cateva lucruri care te fac sa privesti Cartea Sfanta cu alti ochi:

Cuvantul ” biblie” inseamna ” o mica biblioteca”. Toate cartile au fost mai intai adunate pentru a forma prima Biblie evreiasca, Tanach, iar mai tarziu, cu adaugiri, Biblia crestina, numita de crestini si Sfanta Scriptura.

Foarte multe dintre cartile Bibliei au fost scrise intr-o perioada intinsa de timp si includ un numar mare de popoare ( istraelitii vechi, evreii babilonieni, pastorii greci, sunt cateva exemple). De asemenea sunt descrise si cateva locuri particulare, cum ar fi Ierusalimul, N Galileii, Persia Antica, etc. Si cronologia din Biblie strabate de la zorii Creatiei in Vechiul Testament, apropiindu-se usor de zilele noastre in Noul Testament.

In plus, colectia a fost imbunatatita pana a ajuns la forma actuala, de-a lungul secolelor. Acest lucru ne ajuta sa intelegem de unde vin numeroasele perspective teologice, stilul literar si uneori preocuparile si obiceiurile vremii care ne lasa perplecsi.

Nu toata lumea crede in aceiasi Biblie.

De fapt exista diferite biblii, desi toate au pornit de la evrei ( dar inainte de iudaism). Biblia crestina include si si este adaptata dupa Biblia evreiasca, aranjata intr-o alta ordine. Crestinii non-protestanti au mai inclus cateva carti in Biblia lor, in Vechiul Testament. Cartile Noului Testament Crestin reflecta procesul celor care l-au urmar pe Iisus si s-au desprins de religia iudaismului.

Biblia ebraica consta in 3 sectiuni: „Legea” ( Torah), ” Profetii” ( Neviim), ” Scrierile” ( Ketuvim). De la initialele celor 3 sectiuni, este cunoscuta in evraica sub numele de ” Tanakh”. Desi Biblia ebraica este scrisa peponderent in ebraica clasica,  anumite portiuni sunt in aramaica.

Biblia crestina contine Vechiul Testament, continand cartile Tanakhului, la care se adauga pentru anumite biserici si diferite alte carti ( in general in lb. greaca), denumite si carti deuterocanonice sau apocrife si Noul Testament, alcatuit din cele 4 Evanghelii plus faptele apostolilor ( al doilea volum la Evanghelia dupa Luca), Epistolele pauline, Epistolele catolice si Apocalipsa.

Prima traducere integrala a Bibliei in limba romana a fost tiparita in 1688. Biblia a cunoscut mai  multe traduceri in limba romana. Denominatiile neoprotestante folosesc traducerea Bibliei in limba romana de Dumitru Cornilescu, cu sau fara explicatii. De remarcat ca traducerea Cornilescu este o traducere ortodoxa, care a fost ulterior respinsa de ortodoxi si adoptata de neoprotestanti,  criticii din vremea publicarii ei considerand-o ca:” net superioara oricarei altei traduceri, fiind prezentata intr-o limba supla  si curgatoare, care lipseste oricarei alte traduceri; fiind expusa intr-o limba care vorbeste insesi inimilor oamenilor.”

Biserica Ortodoxa Romana a generat, la randul ei,, mai multe traduceri de-a lungul timpului, fie integrale, fie partiale, a Sfintei Scripturi, e.g. Biblia ” Carol al II-lea”, Palia de la Orastie, „Biblia pe versuri tocmita”.

Biblia a devenit literatura din intamplare:

Cu alte cuvinte, materialul care a devenit biblic nu a fost sortit sa faca vreodata parte din Biblie. Asta ne ajuta sa intelegem de ce exista o carte de poezii erotice in Biblie ( Cantecul Cantecelor), o carte care nu-l mentioneaza pe Dumnezeu ( Esther), o corespondenta intima ( scrisoarea lui Paul catre Filimon) si niciuna scrisa de Iisus.

Textele biblice nu sunt raportari dezinteresate ale unor intamplari oiective ci provin de la oameni cu diverse credinte si manati de anumite chemari. Din punct de vedere al mesajului, Biblia este o saga ce reda in mod coerent si irezistibil teme eterne, fundamentale si general-umane: eliberarea unui popor, rezistenta permanenta la  opresiune si lupta pentru egalitatea sociala. Ea exprima elocvent sentimentul profund al posedarii unei origini, al experientei si destinului comun atat de necesare supravietuirii oricarei comunitati umane.

Cartile Noului Testament au fost scrise in greaca:

Cu exceptia catorva texte scrise in aramaica ( limba moarta vorbita in general in Antichitate, in Mesopotamia, Iran, Irak, Israel, Liban, Siria, Turcia), cartile din Vechiul Testament si Biblia evreiasca sunt scrise in limba ebraica. Cartile Noului Testament sunt scrise in greava. Fiecare traduecere este prin natura ei o interpretare. Oricine a invatat o limba straina stie ca e imposibil sa convertesti o limba inntr-alta cu exacitate si din totdeauna traducerile si din literatura, dar si din vorbire au fost subiective, supuse interpretarii autorului. Fiecare translator are niste alegeri de facut, iar fiecare schimbare afecteaza sensul original intr-o oarecare masura.

Biblia este cuvantul revelat al lui Dumnezeu?

Cei mai multi crestini considera Biblia ca fiind Cuvantul revelat al lui Dumnezeu. In mod traditional se afirma ca autorul ei ar fi Dumnezeu insasi. In sprijinul acestei informatii se aduc de obicei mai multe citate din Biblie: ” toata Scriptura este insufletita de Dumnezeu.”( 2 Timotei3:16). Azi teologii accepta  insa ca in decursul timpului nu numai redactorii initiali au pus text in Biblie, ci si scribii, anume, cei care au recopiat textul de la o generatie la alta si uneori au facut-o insa fara sa o mentioneze.

Credinta ca Biblia constituie ” cuvantul revelat al lui Dumnezeu” nu tine cont de faptul ca textul sacru iudaic se bazeaza pe falsuri istorice, cum este de exemplu conceptia ca  sistemul de vocalizare este stravechi.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s