Glume celebre

* Dupa ce si-a scrantit piciorul la 65 de ani, Grigore Moisil, a afirmat: ” Stiam ca la varsta mea te scrantesti la cap, nu la picior!”

* Celebrul compozitor Hans von Bulow, plimbandu-se intr-o seara prin Berlin, ingandurat, s-a lovit de un trecator. Acesta s-a oprit iritat si se rasti la muzician:

– Dobitoc!

Bulow isi scoase palaria si spuse:

– Incantat de cunostinta, numele meu este Bulow!

* O echipa de zidari lucrau la repararea parterului unei case cumparate de celebrul tenor Enrico  Caruso ( 1873- 1921). Intr-o zi, in timp ce cantaretul repeta cateva arii intr-o camera de la etajul I, se prezinta la el maistrul:

– Doriti sa terminam reparatiile luna aceasta?

– Bineinteles! – raspunde Caruso.

– Atunci, fiti amabil si nu mai cantati. Imediat ce va aud, oamenii mei lasa totul balta si stau sa va asculte.

A fost cel mai frumos compliment care i s-a facut vreodata, a povestit mai tarziu Caruso.

* Marele scriitor irlandez George  Bernard Shaw a fost invitat ca punct de atractie la masa unor aristocrati. Amfitrioana, cunoscuta pentru inteligenta sa cam subreda, facu imprudenta sa-l intrebe:

– Spuneti-mi va rog, am auzit ca pestele regenereaza materia cenusie. Ce peste ma sfatuiti sa consum?

– Balena! raspunse prompt Shaw.

* Dupa ce a esuat in campania militara din Rusia, in 1812, Napoleon se retragea grabit spre vest. In dreptul raului Niemen, el impreuna cu suita sa se oprira si cerura ajutorul unui taran barcagiu din imprejurimi sa-i treaca pe celalalt mal. Cand taranul ii ajuta sa treaca raul, Napoleon se interesa:

– Multi dezertori au trecut raul zilele astea?

Naiv, taranul i-a raspuns:

– Niciunul, dvs sunteti primul.

* Imparatului Octavian Augustus ii fu prezentat un grec care semana uimitor cu el si, in plus, avea si cam aceiasi varsta. Glumind, Augustus, il intreba daca nu cumva maica-sa fusese in tineretea ei pe la Roma, cam prin vremea cand si tatal imparatului era tanar. Raspunsul grecului fu prompt:

– Mama nu a fost, dar tatal meu a stat la Roma mai de mult, cam cu un an inainte de nasterea ta, Cezar!

* N. T. Orasanu, poet si publicist, autor de epigrame si pamflete politice, a fost trimis in timpul domniei lui Cuza de nenumarrate ori la inchisoare Vacaresti, fiindca, pe vremea aia exista arestul preventiv pentru  delicte de presa. De cate ori Orasanu scria cate un articol violent  sau atingator la Voda, isi trimitea imediat salteaua, plapuma si pernele la Vacaresti. Directorul penitenciarului nu vroia sa le primeasca, insa Orasanu ii raspundea:

– Nu-ti fie teama, o sa primesti si ordinul peste cateva ceasuri.

Fapt ce se adeverea intotdeauna.

* Un amic al lui Caragiale i s-a plans acestuia intr-o zi:

– Auzi, nene Iancule, nerusinatul ala de Georgescu, nepricopsitul, coate-goale ala, a indraznit sa ma faca tampit si idiot.

– Cand, stimabile? l-a intrebat Caragiale scandalizat.

– Acum o ora.

– Ce magar! a excalamat Caragiale.

Apoi, luandu-l gura pe dinainte:

– Totdeauna a fost in intarziere neispravitul asta.

* Ziaristul si prozatorul Anton Bacalbasa a fost invitat intr-o seara la o petrecere. Printre ceilalti invitati a fost invitat si un general in retragere. Acesta tocmai citise volumul de schite satirice, in care scriitorul demasca tarele vietii cazone. Fara sa stie ca scriitorul se afla chiar in fata sa, generalul indignat ameninta ca il va chema pe autor in fata justitiei pentru injurii aduse corpului ofiteresc, la care Bacalbasa interveni:

– Lasati-l domnule general! Cine stie ce amarat o fi si scriitorul asta. Nu vedeti? Pana si numele il are ca vai de capul lui, ba cal, ba sa!

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s