Sfantul Apostol Andrei ( semnificatie/ traditii)

Afantul Apostol Andrei a fost din Betsaida, fiul lui Iona, din Galileea si fratele lui Petru, primul dintre ucenicii Domnului Hristos. Inainte de a fi Apostol al Domnului, Sfantul Andrei a fost ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul. Dar, daca a auzit a doua zi, dupa Botezul Lui Iisus in Iordan, pe dascalul sau Ioan, aratand cu degetul catre Iisus si zicand: ” Iata Mielul Lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii” ( Ioan 1, 29), Sfantul Andrei, lasandu-l pe Ioan, a  urmat dupa Hristos, zicand fratelui sau Petru: ” Am gasit pe Mesia care se talcuieste Hristos.” ( Ioan 1, 41). Si astfel l-a tras si pe Petru spre dragostea Lui Hristos. De aceea, Sfantului Andrei i se mai spune si Apostolul cel dintai chemat al Domnului. Si se afla in Scriptura si multe alte invataturi despre dansul.

Din zilele acelea, ca si ceilalti Apostoli, Sfantul Andrei a urmat Mantuitorul, insotindu-l pe drumurile Tarii Sfinte, adapandu-se in Izvorul nesecat a dumnezeiestilor descoperiri pe care le aducea Mantuitorul.A fost martor faptelor minunate savarsite de Domnul, s-a impartasit din cuvantul dumnezeiesc, datator de viata, al credintei celei noi intemeiate de Hristos si, mai presus de toate, a vazut patimile Domnului, a plans moartea Lui pentru noi si s-a intarit in credinta in ziua Invierii.

Tot din traditie mai stim si ca Sfantul Andrei a avut un sfarsit de  mucenic, fiind rastignit la Patras, langa Corint, cu capul in jos, pe o cruce in forma de X careia i s-a spus: ” Crucea Sfantului Andrei.”

Traditii si obiceiuri:

Santandrei este o mare divinitate geto – daca, peste care crestinii au suprapus pe Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, ocrotitorul Romaniei. El a preluat numele si data de celebrare ale Apostolului Andrei ( 30 noiembrie), cel care a predicat in primele decenii dupa nasterea Lui Iisus pe pamanturile Daciei. El trebuie sa se fi bucurat de mare respect, de vreme ce ziua lui de celebrare a inlocuit o importanta divinitate precrestina, personificare a lupului. Numele zeului uzurpat s-a pierdut.

Pana la inceputul secolului al XX-lea se organizau in Colinele Tutovei, in noaptea de Santandrei, petreceri de pomina ale tinerilor, asemanatoare cu Revelionul. Pentru a fi feriti de actiunea malefica a moroilor si a strigoilor, tinerii camuflau si ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele si usile casei unde se desfasura petrecerea inainte de lasatul serii. De altfel, petrecerea se numea local Nziptea Strigoilor, timp nefast, cand strigoii vin ( oamenii care se nasc cu caita, cu coada – o vertebra in plus, din legaturi incestioase, etc), isi parasesc trupurile fara stirea lor, iar strigoii morti ies din sicrie, morminte si cimitire pentru a provoca suferinte oamenilor, pocesc si sug sangele celor vii, leaga sau iau puterea barbatilor, strica taurii, fura sporul vitelor, se joaca cu lupii si ursii, etc. In acest timp petrecerea tinerilor in vatra satului, numita si Pazitul Usturoiului, era in toi. Fetele aduceau 3 capatani de usturoi, le puneau laolalta intr-o covata pentru a fi pazite de o batrana la lumina lumanarii. Complet izolati de lumea de afara, stapanita de forte malefice, tinerii se distrau, cantau, jucau, beau, adesea peste masura, glumeau, mancau, ca la un adevarat revelion. Amintim ca aceasta izbucnire se desfasura in chiar postul Nasterii Domnului (Postul Craciunului). Dimineata, in zorii zilei, tinerii ieseau in curtea casei, unde covata de usturoi era jucata in mijlocul horei de un flacau. Se impartea usturoiul si in mare veselie se intorceau pe la casele lor. Incepea un nou an. Usturoiul privegheat se pastra ca ceva sfant, la icoana si se folosea peste an ca leac pentru vindecarea bolilor, pentru prinderea farmecelor si descantecelor.

Bocetul Andreiului:

La cei vechi, moartea si renasterea divinitatii adorate si a timpului anual cu care acestia se confrunta era substituita de un sacrifiu sacru ( pom, animal, pasare, om si chiar a unui obiect insufletit simbolic) Un obicei care atesta suprapunerea sarbatorii crestine a Sfantului Andrei peste Anul Nou dacic este obiceiul atestat la romanii din Transnistria numita Bocetul Andreiului. Fetele, dupa confectionrea unei papusi din carpe, numita Andreiu, substituit al anului vechi, o asezau pe pat, ca un mort si o jeleau. Lipseste marele sacrificiu, jertfa rituala a nimalului care personifica divinitatea, specifica oricarui inceput de an. Este posibil ca una din traditiile ca a migrat din toamna, de la Anul nou dacic, la Anul Nou contemporan, celebrat la solstitiul de iarna, sa fi fost sacrificiul porcului. De altfel, unul din numerele purtate de lup in ziua lui de celebrare, gadinet, in special la Filipi, cand incepe imperecherea pentru inmultire, este puurtat si de porcul tanar, numit popular si godin, godinet.

Noaptea strigoilor:

Aparitia celor doi sfinti – mosi, Mos Andrei si Mos Nicolae, inceputlul iernii si punearea in miscare a haitelor de lupi sunt semne evidente a imbatranirii si degradarii timpului calendaristic. Ordinea se deterioreaza neincetat, ajungand in noaptea de 20 spre 30 noiembrie, in Noaptea Strigoilor, la starea simbolica de haos, cea de dinaintea creatiei. Este o noapte de spaima, intrucat spiritele mortilor ies din morminte si impreuna cu strigoii vii, care in aceasta noapte isi parasesc culcusurile lr, fara sa aiba vreo stiinta despre aceasta, se iau la bataie pe la hotare, raspantii de drumuri si prin alte locuri necurate. Duelurile sangeroase cu limbile de la melita si coasele furate din gospodariile oamenilor se prelungesc pana la cantatul cocosului, cand spatiul se purifica, duhurile mortilor se intorc in morminte, iar sufletele strigoilor revin in trupurile si paturile parasite fara stiinta lor. In anumite situatii, strigoii se manifestau violent, fata de oamenii care si-au luat anumite masuri de protectie: ” Cand strigoii morti nu au cu cine sa se razboiasca, se duc pe la casele oamenilor unde incearca sa suga sangele celor ce au nenorocul sa le cada in maini. Pentru ca sa nu se poata apropia de case, oamenii, mananca usturoi in aceasta seara, se ung pe corp cu usturoi, sau numai in frunte, in piept, pe spate si pe la incheieturile trupului. La casa se ung cercevelele ferestrelor, pe unde stigoii ar putea sa intre sau sa se uite in casa, facandu-se semnul crucii si tot la fel urmeaza si la usa si la horn. Se crede ca sunt si strigoi care nu doareau sa faca rau. Acestia ” fac hori pe la raspantiile drumurilor, unde joaca cu strasnicie pana la cantatul cocosului.” Strigoii sunt de doua categorii: vii si morti. Strigoii vii sunt spirite ale oamenilor, femei sau barbati, care-si parasesc trupurile noaptea mai ales la Santandrei. Cauzele pentru care numai o parte din oameni devin strigoi in viata sunt diverse: copii nascuti cu coada ( o vertebra in plus), cu tichie, o legatura incestioasa, al treilea copil din flori nascut de o femeie, etc.

Activitatea  lor cea mai intensa este in noaptea strigoilor, cand isi parasesc in somn corpul, ies din casa pe horn sau pe usa, se rostogolesc de 3 ori pentru a se intrupa intr-un animal ( lup, caine, porc, pisica, berbec, etc), incaleca pe melite, butoaie, cozi de matura pentru a merge in locuri numai de ei stiute ( intre hotare, raspantii de drumuri, poieni din paduri), unde se intalnesc cu strigoii morti. Acolo redevin oameni, se bat cu limbile de melita, se zgarie, se ranesc pana cand iese invingatori unul din ei, care le va fi conducator un an de zile. Se bocesc unii pe altii, isi vindeca pe loc ranile, se intrupeaza din nou in animale si pornesc spre case inainte de primul cantat al cocosilor.

Strigoii morti sunt spiritele mortilor care nu ajung in Lumea de dincolo din anumite motive: au fost strigoi in viata, au fost oameni obisnuiti, dar li s-a gresit sau nu li s-au facut rosturile la inmormantare. Ei se intorc printre cei vii, in special printre rudele apropiate, pentru a le provoca mari suferinte: aduc moartea, boli, molime la animale, grindina. Dupa locul in care apar si relele pe care le aduc, strigoii morti poti fi, dupa locul unde actioneaza, de apa si de uscat, de vite si de stupi, de ploi si de foc. In cazul in care prezenta strigoiului se considera evidenta prin efectele produse de acesta ( era auzit, visat, aparea anumite semne pe mormant), se proceda la descoperirea si anihilarea lui prin diferite practici de dres sau de  destrigoire. Atmosfera devenea si mai apasatoare datorita unei  importanta zile a lupului, fixata de traditie pe data de 30 noiembrie, la Santandrei. In aceasta zi, lupul  isi poate indoi gatul teapan, devine si mai sprinten, astfel ca prada, indiferent ce este, animal domestic sau om, nu mai are scapare

Aflarea ursitei:

Ca la orice inceput de an, prisoseau practicile magice de aflare a ursitei, adica a viitorului sot. Fata de maritat prepara o ” Turtuca de Andrei”, turtita subtire din faina de grau, foarte sarata, coapta pe plita sobei si o mananca inainte de culcare. Baiatul care venea in vis sa-i aduca apa ca sa-si potoleasca setea urma sa o ceara de nevasta in cursul anului. Alte fete, dupa ce veneau acasa de la pazitul usturoiului, semanau cate un catel de usturoi privegheat intr-un cocolos de aluat. Dupa modul cum incoltea usturoiul semanat, se faceau anumite pronosticuri matrimoniale. Timpul insa era favorabil si pentru observatii  meteorologice si  astronomice. Unii batrani, nestiutori de carte, dar ” cititori” in stele, observau cerul in noaptea de Ovidenie sau de Santsndrei si noroceau anul, prevestind daca va fi bogat sau sarac, ploios sau secetos, daca va fi pace sau razboi, etc. Obiceiul de a semana in noaptea de Santandrei grau intr-o oala de pamant pentru a determina rodnicia ogoarelor in noul an, este practicata si astazi.

Acte de divinatie:

Spiritele mortilor care misunau pretutindeni la Santandrei, favorizau actele de divinatie. Asemanator altor sarbatori sezoniere de peste an, cele mai preocupate sa valorifice  ocazia oferita de Noaptea Strigoilor, pareau tot fetele, cu nelipsita lor grija, casatoria. Practicile de divinatie efectuate la fantana, la cotetul porcului, la gardul si poarta gospodariei, la masa incarcata cu usturoi, etc, aveau unul si acelasi scop: aflarea ursitului, a calitatilor lui ( tanar- batran, frumos-urat, bogat- sarac)

Covasa. Bautura rituala:

Prin Colinele Tutovei, la Ovidenie sau la Santandrei, se prepara din malai si faina, uneori numai din malai de porumb sau din mei, o bautura fermecata numita covasa. Covasa se punea prin strachini sau oale si se impartea prin vecini pentru ca ” vacile sa fie laptoase, iar laptele sa fie smantanos.”

 

Anunțuri

Un gând despre “Sfantul Apostol Andrei ( semnificatie/ traditii)

  1. Good, they central to be taught that filing lawsuits is not the courage to neither here nor there a upright piracy. As contrasted with, it’s to layout something defeat than piracy. Like soundless of use. It’s forwards a gross numbers easier to vindicate prohibited down the cripple iTunes than to search the Internet with imperil of malware and then crappy importance, but if people are expected to avenge sanctum sanctorum from loads and delay seeing that ages, it’s not affluent to work. They not from forefront to toe influence a dull-witted on together in clockwise people codify software and Spider’s spider’s snare sites that amount to it ridiculously b to corsair, and up the quality. If that happens, then there compel be no stopping piracy. But they’re too nimble and terrified of losing. Risks anchored to be bewitched!

    Charles

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s