Arhivele lunare: octombrie 2011

Mai usor

Mai usor

Mai usor e sa renunti!

Mai usor sa spui “NU”…mai usor sa stai, e mai usor sa n-ai chef…e mai usor sa nu vrei, e mai usor sa nu risti…e mai usor sa nu lupti, e mai usor sa nu poti…e mai usor sa nu stii, e mai usor sa nu cauti…e mai usor sa uiti, e mai usor sa taci, e…mai usor…si ce usor va fi, cand tragi linie la sfarsit, sa faci suma. Zero plus zero nu o sa faca niciodata un om fericit, iar cel mai tare doare cand tu ai ales sa faci zero…si de ce? Pentru ca este mai usor!

E mult mai usor sa suferi si sa te plangi. Mai usor sa dai gres si mult mai usor sa ramai jos…sa nu te ridici, sa iti cauti scuze ca sa ramai jos, sa nu incerci, sa pleci, sa te dai batut. Mai usor sa iti ingropi visele decat sa ai ambitia sa le transformi in realitate, mai usor sa dai vina pe altii decat sa iti asumi greselile, e mai usor sa te multumesti cu putin, e mai usor sa te ascunzi…sa te opresti, sa inchizi ochii sau sa te faci ca nu vezi.

E mai usor sa nu alegi, de frica sa nu faci alegerea gresita, doar ca tu esti singura persoana care poate alege pentru tine si poate lupta pentru tine, singura care poate risca, singura care se poate ridica de jos. Nimeni nu o sa te ridice! Vor fi cativa care se vor impiedica de tine si POATE vor incerca sa te ajute, dar tie iti e mai usor sa ii ignori si in cele din urma vor pasi peste tine sau te vor calca in picioare pentru ca nimanui nu-i pasa de fapt.

Si in cele din urma vei realiza cat de usor a trecut timpul si singurul moment cand nu iti va fi usor va fi cand vei realiza ca anii pierduti nu se mai intorc…

Generatia “First-timers”!

Generatia “First-timers”!

  Nascuti la inceputul anilor 80 vedem acum in anul 2011 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani. Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva o data. Suntem ultima generatie care a jucat “Ascu…nselea” , “Castel”, “Ratele si vanatorii”, “Tara, tara! Vrem ostasi”, “Prinsea”,”Sticluta cu otrava”, “Pac Pac”, “Hotii si vardistii”, ultimii care au strigat “Un doi trei la perete stai”, ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am facut petreceri video (inchiriam un video si stateam sa ne uitam la filme 2 zile inchisi in casa), primii care am vazut desene animate color, primii care am renuntat la casete audio si le-am inlocuit cu CD-uri. Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca. Noi am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere. La gradinita am invatat poezii in romaneste, nu in engleza…Si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari. Am sorbit din ochi Pasiuni,mai ales Sunset , chiar si Dallas .. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor. Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi guma Turbo, sau pustile alea absolut superbe cu apa.Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala. Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys si Take That, si inca nu auzisem de manele singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam! Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Led Zeppelin, Jimi Hendrix, Abba si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears. Am citit “Licurici”, “Pif”, Ciresarii, si am baut Cico si Zmeurata si ni s-a parut ceva extraordinar cand au aparut primele sucuri “de la TEC ” fara sa ne fie teama ca “au prea multe E-uri”, iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi. Noi am baut prima Coca-Cola la sticla si am descoperit internetul. Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround system, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf. Abia asteptam la chefuri sa jucam “Fantanita”, sau “Flori, fete sau baieti”, sau “Adevar sau Provocare”, sau orice ne dadea un pretext sa “pupam pe gura” pe cine “iubeam”.. Noi suntem cei care inca au mai “cerut prietenia”, care inca roseam la cuvantul “sex”, care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperand ca persoana iubita va citi acolo unde scrie “De cine iti place?” ca ne place de el/ea. Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam, parintii nostri nu au “child proof the house”, ne-au trimis sa cumparam bere si vin de la alimentara, si cate un pachet de tigari de la tutungerie. Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie , noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV , noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea “Feriti-va de magarus”. Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de “first-timers” …